Misiune
Aflându-ne în aceste zile în pelerinaj în Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord, pe urmele Sfinților care au odrăslit pe tărâmurile scandinave, am aflat cu întristare despre mutarea întru veșnicie a Monahiei PARASCHIVA COJANU, mama Părintelui Ioan Cojanu, starețul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba-Iulia. Mamă devotată și călugăriță iubitoare de Hristos, maica Paraschiva s-a nevoit în mănăstire timp de 33 de ani, 51 de ani, încă din tinerețe, purtându-și cu demnitate crucea văduviei, pe când viețuia în lume. Fiind chemată la Domnul la vârsta de 92 ani, după o îndelungată suferință – s-a aflat întodeauna aproape de părintele duhovnicesc și fiul său pământesc, Protosinghelul Ioan, care i-a alinat bătrânețile și a povățuit-o pe calea mântuirii până în ultima clipă. La ceas de vremelnică despărțire, până la Învierea cea de obşte, ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să odihnească cu drepţii sufletul roabei Sale Parascheva acolo […]
Preot Petru Moga, „Apocalipsa – orizonturi liturgice”, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2023 În zilele noastre, mulţi oameni, credincioși sau nu, consideră că vremurile apocaliptice încep să mijească, aşa cum au crezut şi alte generaţii din vechime, creându-se astfel un înfricoşător, dar tentant orizont de aşteptare. De aceea, orice carte ce are ca temă Apocalipsa poate fi incitantă prin promisiunea dezvăluirilor unor noi interpretări, care să susţină sau să infirme diversele teorii ale conspiraţiilor specifice sfârşitului lumii. Recunosc, nu m-au interesat niciodată astfel de cărţi, datorită, pe de-o parte, formării spirituale primite de la Părintele meu duhovnicesc, care, mergând pe calea echilibrată a Părinţilor dinaintea lui, şi-a învăţat ucenicii că importantă este pregătirea fiecăruia pentru propriul lui sfârşit, mai puţin pentru cel general al lumii, iar, pe de altă parte, Mitropolitului Bartolomeu, care ne spunea că „grija noastră nu este aceea de a evita Apocalipsa, ci de a o traversa nevătămaţi […]
Vecernia Icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa” Paraclisul Icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa” Utrenia Icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa” Sfânta Liturghie
Icoana cu Sfinte Moaște ale SFÂNTULUI MARE MUCENIC ȘI TĂMĂDUITOR PANTELIMON a fost adusă vineri, 21 iulie, la Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia, cu prilejul cinstitei sale prăznuiri ce va avea loc în data de 27 iulie. Icoana a fost așezată spre închinare în biserica mare, unde va rămâne până la marele praznic al Adormirii Maicii Domnului. Redăm mai jos viața Sfântului Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon, așa cum a fost consemnată în Sinaxarul Bisericii noastre: Sfântul şi marele Mucenic al lui Hristos Pantelimon a trăit în cetatea Nicomidia din Asia Mică, pe timpul împăratului Maximian (286-305 d.Hr.). Tatăl său era senatorul păgân Evstorghie, iar mama sa era creştină şi se numea Euvula. Ei l-au numit pe copilul lor Pantoleon, ceea ce se tâlcuieşte „cu totul leu”, nume prin care s-a arătat mai înainte curajul mărturisirii de care avea să dea dovadă. Din copilărie, mama sa a început […]
La Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia a fost adusă în data de 11 iulie 2023, la priveghere, icoana Sfintei Muceniţe Eufimia, ce conţine o părticică din Sfintele ei Moaşte, fiind aşezată spre închinare în biserica mare, unde va rămâne până duminică, 16 iulie, la pomenirea Sfinţilor Părinţi de la Sinodul al IV-lea Ecumenic. Redăm mai jos minunea săvârşită de Sfânta Eufimia la Sinodul de la Calcedon, pomenită de Biserica noastră în fiecare an la 11 iulie: Sfânta Mare Muceniță Eufimia s-a născut, a crescut și s-a încununat prin mucenicie în Calcedon, cetatea Bitiniei de lângă gura Mării Negre, în dreptul Constantinopolului, fiind între ele Bosforul Traciei. Ea a pătimit pe vremea împărăției lui Dioclețian, în 16 zile ale lunii septembrie, în care zi se prăznuiește pomenirea ei. Iar acum se pomenește acea minune care s-a făcut de cinstitele ei moaște în vremea Sinodului al IV-lea a toată lumea […]
Partea I: 1 iunie 2023 Partea a II-a: 8 iunie 2023 Partea a III-a: 15 iunie 2023 Partea a IV-a: 22 iunie 2023 https://www.youtube.com/live/gij-4iKDTjk?feature=share
●Una dintre cele mai mari piedici în calea desăvârșirii noastre și a grijii pe care noi, cei îndrăgostiți de Dumnezeu și de lucrarea Lui, ar trebui s-o avem, este aceea a neglijenţei și a neatenţiei. Nu trebuie să greşim mult, nici chiar să facem păcate. Mântuitorul nostru spune că pentru orice cuvânt grăit în deşert, nu doar pentru păcate, vom da seamă în ziua judecăţii. Aş zice eu, în continuare, că şi pentru orice gând. Deci, dacă stăm toată ziua gândindu-ne la prostii, chiar dacă nu la răutăți, relaxându-ne și făcând lucruri care nu sunt nici rele, nici bune, ci nefolositoare, este suficient ca atenţia și grija noastră să fie abătute de la Dumnezeu spre lucrurile deşarte. ●Urmărind evoluţia protopărinţilor noştri în rai, Sfinții Părinți ai Bisericii au observat că nu păcatele i-au scos pe aceștia din rai, ci grijile deşarte. Ei au avut grijă de dialogul cu şarpele şi […]
VECERNIA MIEZONOPTICA, DEZLEGĂRILE ȘI UTRENIA SFÂNTA LITURGHIE PREDICA ÎNALTPREASFINȚITULUI PĂRINTE IRINEU, ARHIEPISCOPUL ALBA-IULIEI CUVÂNTUL PĂRINTELUI STAREȚ IOAN
●În Rugăciunea numită „arhierească”, pe care Fiul lui Dumnezeu o adresează Tatălui ceresc și pe care ne-o redă atât de minunat Sfântul Evanghelist Ioan în capitolul 17 din Evanghelia ce se citește în duminica aceasta, Hristos ne arată că Tatăl Se revelează lumii prin Fiul şi Cuvântul Său. Dacă Hristos Se întrupează pentru ca să ni-L descopere pe Tatăl, iată acum ne arată că sursa noastră de viaţă și însăşi viaţa constă în cunoaşterea Tatălui ceresc. Veţi zice că noi nu simţim aceasta, deși avem viață. Am putea spune însă toţi că nu prea avem viaţă, pentru că, în general, viața noastră se rezumă la a fi biologică. Tocmai de aici vin nemulţumirile și neîmplinirile noastre, și tot de aici pornesc, paradoxal, lăcomiile și răutăţile noastre, și anume dintr-o nevoie sufletească. ●Dacă nu ţinem seama de viaţa sufletului nostru şi de nevoile lui, ajungem să trăim inconştient experienţa morţii sufletești. […]
Organizat de Consiliul Județean Alba și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” în perioada 5-7 mai, Târgul de Carte „Alba Transilvana” a avut loc anul acesta în aer liber, în zona Muzeului Unirii din Cetatea Alba Carolina. Printre numeroasele edituri invitate să participe la târg s-a aflat și Editura Epifania, care a fost vizitată mai ales de copii și tineri, dar și de adulți interesați de cartea religioasă. Redăm mai jos câteva imagini cu standul editurii și librăriei noastre, surprinse sâmbătă, 6 mai.
Dacă duminica trecută am descoperit lucrarea Învierii așa cum era în mintea, în inima, dar și în viața Apostolilor, iată că, astăzi, Hristos cel înviat ne este prezentat în sufletul şi în întreaga fiinţă a femeilor mironosiţe. Cred că în Evanghelia aceasta găsim cea mai frumoasă imagine pe care un om şi-o poate închipui și pe care un artist o poate reprezenta: o grădină, femeile mergând dinspre întuneric către lumină, căutându-L pe Domnul și Stăpânul lor. Nu ne este străină imaginea aceasta, căci Adam şi Eva au fost și ei într-o grădină, unde Dumnezeu nu numai că Se plimba prin răcoarea serii, ci căuta să îndepărteze întunericul nopţii, tocmai pentru că Adam nu-L mai căuta el pe Dumnezeu, ci era încurcat în hăţişul gândurilor, al părerilor proprii, al sentimentelor necunoscute de el până atunci. Dacă Adam s-a temut și s-a ascuns de Dumnezeu, vedem că și Apostolii s-au temut şi […]
În această săptămână, Biserica ne pune înainte două realități ale vieții: pe de-o parte, o realitate pe care o trăim fiecare dintre noi, și anume prezenţa păcatului în jurul nostru și în noi înşine, și, pe de altă parte, trăirea prezenței lui Dumnezeu în tot ceea ce există și mai ales în sufletul nostru. Prima realitate nu o dorim, dar o trăim. Şi nici nu vrem să o recunoaştem, ceea ce este un lucru foarte primejdios. Cealaltă realitate o avem în dorirea noastră, în mintea și în inima noastră, însă ea întârzie să se arate, aşa încât prezenţa păcatului şi a lumii fără Dumnezeu din jurul nostru ne face să ne îndoim în credinţă. Unii îşi pierd credinţa, alţii îşi argumentează credinţa lor greşită. Denia Canonului Mare şi Denia Acatistului Bunei-Vestiri, cât şi viaţa Sfintei Maria Egipteanca ne ajută să trăim sau să gustăm aceste realități împreună, pe cât ne […]
Tot în 25 decembrie, tinerii au cântat Paraclisul Maicii Domnului şi au colindat la Centrul rezidenţial “Casa părinţilor” din Vinţu de Jos:
Am băgat de seamă că, pentru cei cărora le sunt puse nume în mod intenționat, precum lui Avraam, lui Isaac și lui Israel, există o mărturie a însușirii corespunzătoare. Căci numele fiecăruia dintre ei trimite nu atât la înfățișarea trupului, cât la virtutea pe care bine au înfăptuit-o în chip propriu.De aceea, în această situație, este numit „Iisus”, adică „Mântuirea poporului”.
Povestea de iubire – partea întâi (22.09.2022) Povestea de iubire continuă – partea a doua (29.09.2022) Povestea de iubire continuă – partea a treia (6.10.2022) Povestea de iubire continuă – partea a patra (13.10.2022) Povestea de iubire continuă – partea a cincea (20.10.2022) Povestea de iubire continuă – partea a șasea (27.10.2022)
În perioada septembrie-octombrie 2022, Uniunea Artiștilor Plastici din România, filiala Alba Iulia, a organizat expoziţia „Horea Paștina – iubitorul de frumos”. Vernisajul a avut loc joi, 15 septembrie, începând cu ora 18, la Galeria de Artă Alba Iulia (Bulevardul 1 Decembrie 1918), curator fiind Oliv Mircea. Printre cei care au contribuit la organizarea acestei expoziții a fost și mânăstirea noastră, prin Părintele Stareț Ioan. „Lumea văzută de Horea Paștina este o lume care s-a oprit din mișcare după o zi de oboseală, sau încă n-a început o nouă zi de mișcare.Este o lume serală sau matinală. Este o lume care și-a adunat înăuntru toate posibilitățile, recăpătându-și bogăția totalității ei indefinite. Ea îndeamnă prin aceasta la reflexie, lăsând privitorului libertatea unei nelimitate imaginații referitoare la cuprinsul ei sau sugerându-i o astfel de imaginație. E o lume statornicită de nu se știe când și până nu se știe când, dar nu o […]
Academicianul Nichifor Crainic, unul din cei mai cunoscuți poeți și gânditori ortodocși, a trecut la Domnul în 20 august 1972, la vârsta de 83 de ani. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae afirma că „Nichifor Crainic a îndeplinit cea mai importantă operă de răspândire a învățăturii ortodoxe în lumea noastră intelectuală” și că a fost „misionarul de prestigiu al credinței bisericești în mijlocul intelectualilor români”. Cu prilejul împlinirii unei jumătăți de veac de la trecerea sa la Domnul, redăm mai jos un studiu esențial dedicat acestei mari personalități, scris de Părintele Profesor Ioan I. Ică jr. Pe 24 decembrie 2009 s-au împlinit două decenii de la revoluţia care în decembrie 1989 a condus la eliberarea României de sub teroarea istorică a o jumătate de secol de regim comunist. Aceeaşi zi era marcată şi de o aniversare uitată: puţini îşi mai aduc aminte că se împlineau 120 de ani de la naşterea poetului, […]
Vecernia – 23 iunie 2022 Utrenia – 23 iunie 2022 Paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul – 24 iunie 2022 Sfânta Liturghie – 24 iunie 2022
Interpretează elevi ai Școlii Gimnaziale Șeica Mare (jud. Sibiu), în cadrul parteneriatului cu Mânăstirea „Sf. Ioan Botezătorul” din Alba Iulia – 19 iunie 2022.
Hristos, Dumnezeul nostru, a venit nu numai să deschidă ochii unui orb din naştere, ci, atât prin această minune, cât și prin toată prezenţa şi lucrarea Sa, a venit să ne deschidă, să ne lumineze şi, mai mult decât atât, să ne înveţe cultura vederii și a vieţii celei duhovniceşti, aşa încât să putem spune şi noi într-o zi, ca Apostolul Pavel: „Cele ce se văd sunt vremelnice, iar cele ce nu se văd sunt veşnice”.
Prin înfrânare, omul alungă de pe lume valul de întuneric și-i redă iarăși însușirea de transparent al infinitului. Deci nu un dispreț de lume se manifestă în înfrânare, ci voința unei descoperiri a întregii măreții a lumii; înfrânarea nu e o întoarcere de la lume peste tot, pentru a căuta pe Dumnezeu, ci o întoarcere de la o lume îngustă și îngroșată de patimi, pentru a găsi o lume transparentă, care devine ea însăși oglindă a lui Dumnezeu și scară către El.
Ce să-ți facem ție, omule? Nu Îl căutai pe Dumnezeu, (atunci) când El locuia întru înălțime, nici nu-L primești (acum) când Se pogoară la tine și prin trup este în legătură cu tine; dar cauți să știi cum să te unești cu Dumnezeu. Află că pentru aceasta Dumnezeu [S-a arătat] în trup, fiindcă era nevoie ca trupul acesta blestemat să fie sfințit, trupul acesta neputincios să fie întărit, trupul acesta înstrăinat de Dumnezeu să se unească cu El, trupul acesta căzut din rai să se înalțe la ceruri. Și care este laboratorul acestei iconomii? Sfântul trup al Fecioarei. Care sunt obârșiile nașterii? Duhul Sfânt și puterea cea adumbritoare a Celui Preaînalt. Însă mai bine ascultă cuvintele Evangheliei: „Căci pe când, zice, Maria, maica Lui, era logodită cu Iosif, înainte de a fi ei împreună, ea s-a aflat pe sine având în pântece de la Duhul Sfânt”(Matei 1, 18). Și Fecioară […]
Asociația Eleon, în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Octavian Goga”, Cluj și cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Mitropolit Andrei, organizează expoziția „Omul Bucuriei de Sus”, dedicată Preasfințitului Vasile Flueraș, episcopul emerit al Clujului, la împlinirea a 40 de zile de la mutarea în veșnicie. Expoziția va fi deschisă la parterul Bibliotecii Județene „Octavian Goga” din Cluj-Napoca, Sediul central, Calea Dorobanților 104, în perioada 10-21 noiembrie, 2021. Program: zilnic, 8.00-20.00. Personalitatea Preasfințitului Vasile a marcat profund atât viața religioasă, cât și pe cea socială a Clujului și a împrejurimilor sale. Bunătatea, blândețea, compasiunea, disponibilitatea până la jertfă, gingășia și smerenia ierarhului nostru sunt trăsăturile care au atins sufletele multora și care continuă să rodească în viețile noastre. Prin imagine și cuvânt, expoziția evocă și păstrează un model de a trăi frumos în mijlocul unei metropole și a unei lumi mereu tensionate. Ea exprimă recunoștința celor care l-au cunoscut și ne invită pe toți […]
Această zi plină de harul dumnezeiesc şi cea dintâi între sărbători, purtând pe cap lumina fecioriei ca pe o cunună adunată din florile neprihănite ale pajiştilor duhovniceşti ale Scripturii, pune înainte făpturii veselie de obşte: Îndrăzniţi, zice, zi de naştere este praznicul şi naştere din nou a neamului omenesc. Căci acum Fecioara se naşte şi este hrănită cu lapte, şi este plămădită, şi lui Dumnezeu, Împăratul tuturor veacurilor, se găteşte să fie maică.
Hristos ne-a dat apropierea, siguranţa, „pârga Duhului” (Rom. 8, 23), pe Sfântul Duh. Să ne străduim şi noi, cu suspinele noastre, să facem tot ce putem ca Duhul Sfânt să ne umple, ca să ajungem la măsura în care, în timp ce trupul nostru rămâne jos, noi, liberi prin Sfântul Duh, vom comunica cu cerul.
O adâncă umanitate şi un creştinism viu străbate prin toate povestirile, dezvăluind în chip minunat adâncul sufletului acestui mare scriitor creştin, supranumit de conaţionalii săi “sfânt al slovelor”, care şi-a construit întreaga operă ca pe o citadelă monahală în care să-I slujească lui Dumnezeu.
Toţi dau şi primesc. Înaintează necontenit din slavă în slavă. De la o sinaxă liturgică la o nouă sinaxă liturgică. Toate au devenit Liturghie.
“Cine vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea sa şi să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34). Luându-ne crucea, bineplăcem Domnului Iisus Hristos, Îl urmăm. Dacă ne urmăm pe noi înşine, nu putem să-L urmăm pe El. Cine nu se leapădă de el însuşi, nu poate să vină după Mine şi să-Mi urmeze (Matei 10, 38). Dacă-ţi urmezi mintea ta şi nu mintea lui Hristos, dacă-ţi urmezi voinţa ta şi nu voinţa lui Hristos, după cum se menţionează în Sfânta Evanghelie, sufletul tău nu este curat, nu este sfinţit, este pierdut în jungla rătăcirilor stricătoare de suflet şi înfiorătoare. Pentru că păcatul, răul, a reuşit să zidească înăuntrul nostru, alături de acel suflet cu chip dumnezeiesc pe care l-am primit de la Dumnezeu, propriul lui suflet. Dacă păcatul nostru devine urmare, creează înăuntrul nostru propriul lui suflet. Dacă înfăptuim păcatul, acesta, etapizat, ia chip în sufletul nostru. Alături de […]
Când Mântuitorul Hristos îi osândea pe farisei că se roagă pe la răspântii sau că atunci când postesc îşi smolesc feţele, nu ni se spune că nu posteau. Poate că posteau. Păcatul lor consta că arătau în afară mai mult decât erau în realitate, se lăudau cu postul lor, se lăudau cu rugăciunea, se lăudau cu virtutea. Or, virtutea este subsumată totdeauna virtuţii principale care se numeşte smerenie. Smerenia înseamnă şi simţul măsurii, bună-cuviinţă; nici pe departe să nu pari mai mult decât eşti. De aceea, încă o dată, postul, fără îndoială, ceea ce spuneam şi ieri, îl face fiecare după putinţa lui. Afirmam că nu e greu să posteşti, dar dacă eşti bătrân, dacă eşti bolnav – şi ştiu de la maică-mea, care era foarte credincioasă, era bătrână şi prăpădită de bolnavă, dar nu era în stare să bea un pahar cu lapte sau să mănânce un ou în […]
Cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la naşterea Mitropolitului Bartolomeu Anania, Părintele Profesor Dr. Ioan Chirilă de la Facultatea de Teologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca a susţinut, în data de 14 martie 2021, o conferinţă la mânăstirea noastră, în care a evocat personalitatea şi opera marelui ierarh.
Mijlocul esenţial şi cel mai profund prin care Stareţul îl formează pe ucenic şi îl face conform cu sine este cuvântul. Cu cuvântul îl naşte, îl înnoieşte, îl mântuie, i-L insuflă pe Duhul Sfânt, i-L dă pe Hristos. Este singurul lucru pe care i l-a dat Dumnezeu.