Sfântul Andrei Criteanul: „Atributele Sfântului Ioan Botezătorul”

Sfântul Andrei Criteanul:

Atributele Sfântului Proroc Ioan, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului

(PG 97, 1140B-1141A)

Nu s-a ridicat, între cei născuţi din femei, unul mai mare (Matei 11, 11) decât Ioan acela. El este cu adevărat cel despre care cântă marele David, zicând ca în numele lui Dumnezeu şi Tatăl: Gătit-am făclie unsului meu. (…) Iar pe dânsul va înflori sfinţenia Mea (Psalmul 131, 17-18). Acesta este acel Ilie cel Mare, nu Tesviteanul, ci mijlocitorul între Lege şi Har şi – cu toate că [este] al doilea în timp – Înaintemergătorul venirii celei mai dinainte a lui Hristos, cel ce mai înainte de acela [Ilie Tesviteanul] a venit cu aceeaşi însuflare şi putere, precum Arhanghelul i-a prezis lui Zaharia. Cărui Zaharia? Cel al cărui sânge strigă mai mult decât al lui Abel. Acesta este cel ce mai înainte a săltat şi care dinainte de a veni la lumină, din pântecele maicii sale, a cunoscut pe Stăpânul său. Acesta, folosind ca unealtă limba celei ce l-a născut, încă fiind purtat în pântece, naşterea cea fără de tată a prevestit, zicând: De unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu (Luca 1, 43)? Acesta va întoarce inimile părinţilor spre copii şi pe cei neascultători la înţelepciunea drepţilor, ca să gătească Domnului un popor pregătit (Luca 1, 17). [Acesta este] rodul făgăduinţei, bună-vestirea lui Gavriil, odrasla bătrâneţii, floarea cea rodnică a sterpiciunii, prorocul cel din proroc, cetăţeanul pustiului, cel ce deprinde lumea la luptă duhovnicească, luceafărul Soarelui, sfeşnicul Luminii, ostaşul Împăratului, prietenul sau cel ce aduce mirelui mireasa, robul Stăpânului, glasul Cuvântului Care este preot după rânduiala lui Melchisedec, preotul, de vreme ce s-a învrednicit să săvârşească Botezul Său, cel ce a auzit cu urechile sale glasul Tatălui, Botezătorul Fiului, văzătorul Duhului, tăcerea Legii, mijlocitorul Harului, sfârşitul prorociei, împlinirea prorocilor, propovăduitorul împărăţiei, Înaintemergătorul Adevărului, uşa pocăinţei, podoaba fecioriei, gătitorul mântuirii, legiuitorul cumpătării, frâul celor nelegiuiţi, povăţuitorul celor ce bine se chivernisesc.

Marele Ioan, nume de Dumnezeu numit, numire în ceruri înscrisă prin glasul arhanghelului, [este] glasul [născut] din cel tăcea, cel ce a nimicit, prin muţenia părintelui său, nerodirea sterpiciunii, cel ce a arătat, prin degetul grăitor, pe Mielul [lui Dumnezeu], slava cea mare a înfrânării, cel netrupesc în trup, mărgăritarul cel din pământ, comoara de mare preţ cea dintr-un vas de lut, cel ce taie cu securea sterpiciunea sufletelor, turtureaua cea iubitoare de pustie a Bisericii, gura cea netăcută, glasul ce tună pretutindeni al celui ce strigă în pustie: Pregătiţi calea Domnului, drepte faceţi cărările Lui (Matei 3, 3); gura cea grăitoare de Dumnezeu, al cărei glas, şi după sfârşit, îl mustră pe Irod şi propovăduieşte pe Cel ce vine, zicând: Pocăiţi-vă, că s-a apropiat Împărăţia cerurilor (Matei 3, 2).

Traducere: Ierom. Prodromu Nagy