Hoţul de mărgăritare – reprezentaţie la Duminica Fiului risipitor

HOŢUL DE MĂRGĂRITARE
reprezentaţie la
Duminica Fiului risipitor

În cadrul unui parteneriat între Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” şi Liceul de arte „Regina Maria” din Alba Iulia, ce se desfăşoară de-a lungul anului şcolar 2013-2014, a avut loc, în data de 16 februarie, la Duminica Fiului risipitor, reprezentaţia piesei „Hoţul de mărgăritare”, o parabolă în patru acte de Valeriu Anania (Mitropolitul Bartolomeu). Regia a fost semnată de profesoara de religie Emilia Mogoşan, iar actori au fost elevi din clasele a IX-a şi a X-a: Antonios Adam (Eli – bătrânul tată), Lucian Barbu (Rimon – fiul cel mare), Emanuel Teoc (Eliabar – fiul mai mic), David Chismorie (Fanuel – prietenul lui Eliabar), Denis Ispas (Critias – prieten al lui Fanuel), Ioana Magda (Tamara – logodnica lui Critias), Andreea Graur (Ariadna – sora lui Critias), Lawrence Chismorie (Humbaba – servitorul lui Eli). De asemenea, scenografia a fost realizată de un grup de profesori şi elevi ai Şcolii de arte.

„Aşa se macină strânsura lui Eli, pe daruri şi poveşti. Iar în casa lui Eli, risipa e răsplătită cu dragoste!”

 

„Ţi-am zis de ce trebuie să vină şi el cu noi: El are banii!”

 

„Vom fugi, vom pleca, Corintul ne aşteaptă!”


„Deschide pumnii. Asta e tot ce mi-a mai rămas.”


„Sunt sleit. De-o săptămână n-am mâncat nimic. Zăduful şi drumul mi-au sleit şi puterile din urmă.”


„Tată, m-a înghiţit depărtarea şi m-a învăluit adâncul. Scapă-mă, tată!”

 

„Aici, pe tăbliţă, e toată averea. Ai putea măcar acum să-mi întăreşti drepturile cu iscălitura dreptei tale.”

 

„Tată, cândva ţi-am cerut partea de avere (…) Tată, acum dă-mi partea de iertare!”


„Ai venit mai bogat decât când m-ai părăsit. Iată, ai primit mărgăritarele în palme şi mi le dai prin gene.”


„Haideţi, fiilor, să mergem în bucuria cea de obşte!”


„Iubiţii mei, oameni suntem şi ne înstrăinăm deseori de Dumnezeu prin păcatele noastre mai mici sau mai mari, prin greşeli de scurtă sau de lungă durată. Nu este important că pleci; important e să te întorci, să nu mori rătăcind prin străinătăţi, fără să-ţi aduci aminte că ai un Părinte Care te aşteaptă cu braţele deschise. Această învăţătură este bună şi pentru tineri, dar mai ales pentru tineri, dar şi pentru cei vârstnici, pentru că toţi, indiferent de vârsta noastră, simţim că ne înstrăinăm prin greşelile şi păcatele noastre. De aceea, niciodată nu disperaţi! Chiar dacă păcatul este de mai lungă durată şi pune stăpânire pe tine, nu dispera. Adu-ţi aminte că El te aşteaptă, pentru că e bun, şi drept, şi iertător, şi de aceea te are pe tine fiu, pentru ca să te ierte şi să-ţi redobândească şi să-ţi redea prestigiul şi nobleţea pe care le-ai avut dintru început în Dumnezeu şi întru Dumnezeu.  Reţineţi acum, când ne apropiem de Postul cel Mare, care este postul trezviei şi al plângerii păcatelor pe care le-am făcut, al mărturisirii şi al părerii de rău, că există întotdeauna o cale de întoarcere către Dumnezeu şi că niciodată nu există stavilă în calea acestei întoarceri.”

Mitropolitul Bartolomeu – Predică la Duminica Fiului risipitor (2006)