Predica la Duminica a III-a după Rusalii
♦Cuvântul Domnului din Evanghelia de astăzi ne prezintă esențialul relației noastre cu Dumnezeu şi cu semenii, și anume ochiul duhovnicesc. Hristos atrage atenţia că, pe lângă vederea trupească, omul are şi o vedere duhovnicească, anume înţelegerea sau înţelepciunea. Ochiul duhovnicesc este mintea omului. Lumina duhovnicească este harul Duhului Sfânt, acea lumină pe care Dumnezeu a purtat-o deasupra apelor la începutul creaţiei, diferită de lumina materială pe care a creat-o în ziua a patra. Prezenţa acestei lumini are ca scop atât vederea dumnezeiască, pentru că, după ce a creat în fiecare zi, Dumnezeu a privit și a văzut că toate sunt bune, cât și vederea duhovnicească, deoarece Dumnezeu l-a pus pe om să privească şi el. Dumnezeu i-a trecut pe dinaintea ochilor săi întreaga creaţie şi l-a provocat pe Adam să pună nume tuturor celor create de El. Iar Adam a pus nume potrivit fiecărui lucru, cunoscând însuşirile tuturor celor create […]
Dacă în primele două duminici după Rusalii i-am cinstit pe toţi sfinţii, astăzi Biserica ne pune înainte învăţătura lui Iisus Hristos, ca să înţelegem cum au ajuns oamenii să devină sfinţi şi să se îndumnezeiască. Hristos, Dumnezeul nostru, ne avertizează însă şi asupra primejdiilor care ne stau înainte, ele aflându-se în mintea noastră, în inima şi în simţămintele noastre. În ce priveşte relaţia noastră cu lumea, ea se poate rezuma la un cuvânt cheie: grijă. Purtarea de grijă faţă de viaţa aceasta este riscul pe care trebuie să ni-l asumăm şi ea face diferenţa între omul credincios şi cel necredincios. De obicei, ne motivăm absenţa de la biserică şi puţina noastră rugăciune prin lipsa de timp, găsindu-ne tot felul de scuze în relaţia noastră cu Dumnezeu, însă ascundem chiar faţă de noi înşine o realitate, în detrimentul nu numai al relaţiei noastre cu Dumnezeu, dar şi al celei cu semenii. […]