În romanul „Frații Karamazov”, Dostoievski așternea pe coala de hârtie un mare adevăr al vremurilor sale: „Oamenii au ajuns să agonisească o mulțime de bunuri. În schimb li s-au împuținat bucuriile”. Peste decenii această realitate nu s-a estompat, ci a căpătat dimensiuni sporite. Așa s-a ajuns astăzi să căutăm cu lupa fărâmiturile de bucurie din viețile noastre, iar ca apogeu al acestei situații să conștientizăm că ne-am însingurat de noi înșine, dar mai ales de Dumnezeu. Iată ce l-a determinat pe Episcopul românilor din Europa de Nord, Preasfințitul Macarie, să se întrebe: „De ce mă simt singur într-o eră a comunicării”? A pus o astfel de interogație, adâncă precum o fântână săpată într-un ținut arid, pe coperta unei cărți, iar în interiorul ei s-a străduit să așeze față în față bucuria cerească și singurătatea omenească, adică să dea un posibil răspuns la frământarea care îl macină și care șubrezește lumea. […]
lecturi duhovnicesti
Asemenea multor oameni atinși de chemarea lui Dumnezeu, Părintele Dumitru Stăniloae a căutat un singur lucru: desăvârșirea. Apropiindu-ne de viața și de scrierile dânsului, vedem că semințele iubirii dumnezeiești nu au căzut nici pe loc pietros, nici între spini, ci pe un pământ ales, bine pregătit de înaintașii săi din Țara Bârsei și apoi cultivat cu multă atenție și statornicie de-a lungul întregii sale vieți. Se trăgea dintr-un neam de țărani robuști, inteligenți și mai ales credincioși, iar această moștenire genetică l-a ajutat să-și formeze un caracter hotărât și perseverent, să țină o rânduială aspră de muncă și rugăciune, să reziste prigoanei comuniste și temniței, și, mai presus de toate, să intuiască tainele vieții veșnice, să fie atras de cunoașterea lui Dumnezeu și de îndumnezeire. Așa cum mărturisește fiica sa, de câte ori se întorcea în satul natal, primul gest era acela de a scoate o găleată cu apă din […]
De ce merge un mirean la Athos? Ce caută și ce așteptări are? Cum scrie un mirean despre Athosul contemporan? Acestea erau întrebările din mintea mea când am luat în mână cartea lui Stefanos Dimopoulos: „Athos – tărâmul sfințeniei: întâlniri cu marii părinți athoniți ai veacului al XX-lea”. Dar cine este acest Stefanos Dimopoulos? Un medic oftalmolog, foarte priceput chirurg, cu recunoaștere internațională, având studii postdoctorale în Germania, și tată a cinci copii (patru băieți și o fată). Încă din vremea studenției este un căutător. Ucenic apropiat al Părintelui Emilianos, rămâne atașat duhovnicește obștii Mânăstirii „Simonos Petra” și multor părinți aghioriți încă de pe vremea când nu erau atât de cunoscuți și asaltați de lume. Încă din 1973, când a fost prima dată la Simonos Petra, se socotește pe sine ca făcând parte din sânul familiei duhovnicești a mânăstirii. Slujirea lui, ascultarea lui a fost (și încă este) tămăduirea și […]
Conform unui proverb, „ziua bună se cunoaşte de dimineaţă”. Cât priveşte viaţa, ea se ştie a fi bună în funcţie de apropierea omului de Dumnezeu. Cu cât distanţa dintre om şi Creator e mai mică, cu atât viaţa lui e mai bună, chiar şi în acele cazuri când, aparent, necazurile îl năpădesc pe pământ, deoarece ele nu sunt decât rampa spre fericire în veşnicie. Despre cum poţi să-ţi trăieşti fericit viaţa ne vorbeşte de dincolo de moarte Schimonahia Siluana Vlad. Asta fiindcă pentru un creştin autentic „nu există moarte, există «trecere dincolo»”. Maica Siluana a fost şi este acea figură de intelectual fin care Îl poartă pe Dumnezeu în toată fiinţa sa, dar nu se limitează numai la a-L păstra pentru sine, ci Îl răspândeşte pretutindeni, asemeni unei miresme care te inundă în cele mai ascunse unghere ale simţurilor. Cartea cu care „îi momim” pe cititori include texte culese, din […]