Aceasta prăznuim astăzi: unirea lui Dumnezeu cu oamenii, îndumnezeirea firii omeneşti, înnoirea chipului nostru, schimbarea în ceea ce este mai bun, înălţarea şi suirea noastră la ceruri.
Administrator
531 posts
♦Cel care ar trebui să ne surprindă de la început în pilda aceasta nu este fiul, ci tatăl. Întotdeauna Dumnezeu ne surprinde. Şi zic aceasta pentru că nu fiul este cel care aduce noutatea, cerând să i se împartă averea, ci răspunsul tatălui, care a fost de acord s-o împartă. Tinerii ar zice că este un tată adevărat, un părinte cum ar vrea oricine să aibă. Da, şi eu zic la fel. Astfel de părinţi ar trebui să fim cu toţii. Însă şi tinerii, când ajung părinţi, nu mai sunt de acord, zicând ca și noi acum: Cum să îl las pe copil să împrăştie, să-mi prade munca sau, mai grav, să-l las să rătăcească? Însă instinctul copilului este corect. El vrea să fie liber. Şi este interesant că nu din pricina căderii omul doreşte să fie liber, ci pentru că aşa a fost zidit de Creatorul său, deoarece nu […]
♦La începutul perioadei Triodului, Biserica ne pune înainte o pildă pe cât de cunoscută nouă, pe atât de complexă şi profundă: pilda vameşului şi a fariseului. Hristos începe s-o rostească, cum spune Evanghelistul Luca, către unii care erau încrezuţi, văzându-se drepţi şi privind cu dispreţ pe ceilalţi. Mai întâi, Hristos vorbeşte despre templu: „Doi oameni s-au urcat în templu să se roage”. Ei nu mergeau să se roage la orice oră. Vedeţi, în ziua de astăzi întâlnim foarte des oameni care zic: Părinte, eu nu pot să stau la slujbă, dar mă duc în biserică când sunt singur, ca să fiu cu Dumnezeu. Nu-i nicio problemă, însă de ce nu poţi merge la slujbă? Pentru că acolo oamenii se uită unii la alţii. Dar tu cum îi vezi? Păi nu eşti şi tu unul care se uită la ceilalţi? Ia nu te mai uita la nimeni şi poate nici nu […]
♦Tema acestei pilde este legată, în primul rând, de faptul că fiecare primim talanţi de la Dumnezeu. Nu ştiu dacă rădăcina cuvântului „talent” este comună cu cea a cuvântului „talant”, dar talant înseamnă mai mult decât atât, pentru că pilda talanţilor se referă la toate darurile primite de la Dumnezeu, începând cu viaţa noastră. În sensul cel mai profund al cuvântului, viaţa, cu toate darurile pregătite de Dumnezeu în această lume înainte de a-l crea pe om, nu este altceva decât talantul pe care îl primeşte fiecare dintre noi, cel puţin. Însă trebuie să înţelegem că viaţa aceasta ni s-a dat ca dar fără ca Dumnezeu să ne-o ceară înapoi şi fără a cere socoteală că ne-a dat-o pentru ca prin ea să dobândim ceea ce este netrecător, viaţa veşnică. Iată motivul pentru care, în pilda aceasta, vedem că, pe de-o parte, Dumnezeu împarte daruri şi, pe de altă parte, […]
Postul e cea dintâi poruncă pe care a dat-o Dumnezeu omului. Încălcarea ei a avut ca rezultat izgonirea noastră din rai: „N-am postit, şi am fost alungaţi din rai! Să postim dar, ca să ne întoarcem în rai!”
Să ne apucăm şi noi aşadar, fraţilor, de lucrarea pocăinţei, ferindu-ne de cel rău şi de turmele lui. Să stăm departe de porci şi de roşcovele care îi hrăneau pe ei, adică de patimile cele spurcate şi de cele ce-s legate de acestea.
Predica Părintelui Călin Florea, protopop de Dublin, la Duminica Cananeencei şi la Întâmpinarea Domnului - 2 februarie 2020
Venind din cameră spre foişor, ca să vă întâlnesc, era să mă împiedic pe trepte. Şi am găsit problema: faptul că nu sunt egale. La o casă contează foarte mult treptele, care pot fi atât o podoabă, cât şi un mare ajutor, dar pot fi şi o cursă. În viaţa duhovnicească e la fel. E foarte important, ca îndemn, să avem un ritm de viaţă foarte clar. Cu atât mai mult cu cât, atât în viaţa cotidiană, cât şi în viaţa duhovnicească, nu urci şi nu cobori singur pe trepte. Cu unele excepţii, noi încercăm de obicei în viaţa duhovnicească tocmai să nu avem un ritm. Mai ales la tinereţe, atunci când avem timp, am face totul dintr-o dată, am vrea să ajungem direct în cer, iar când nu avem chef, nu mai facem nimic. Iată unul dintre pericolele vieţii duhovniceşti. Nu poţi să urci spre Dumnezeu decât dacă […]
Fără a încerca să separăm întru totul cele trei momente ale întoarcerii fiului risipitor (ele regăsindu-se unul în altul), observăm că primul, şi anume venirea în fire, îi opreşte căderea, întoarcerea spre casă îl ţine într-o permanentă trezvie, iar momentul întâlnirii realizează totala participare şi identificare a fiului cu iubirea tatălui şi, în acelaşi timp, identificarea cu sinele ontologic. Dacă dreapta socoteală şi trezvia sunt capabile să ne scoată din ţara robiei şi să ne călăuzească spre pământul făgăduinţei, ele îşi află împlinirea şi puterea în Iubirea dumnezeiască concretizată prin dăruirea de sine. Pentru că ce altceva este nevoinţa, decât manifestarea Iubirii în spaţiul libertăţii? Ajunşi în faţa unui Dumnezeu ce S-a angajat cu viaţa Sa la mântuirea noastră, nu mai putem rămâne indiferenţi. Stând înaintea răstignirii Domnului, nu poţi rămâne spectator. Ori te urci cu Hristos pe cruce, ori te faci părtaş cu cei ce-L răstignesc. Sau, […]
Viaţa omului, în profunzimea realităţii ei, se exprimă prin sufletul care îşi manifestă existenţa sa numai într-o relaţie inter-personală cu Creatorul. A-L urma pe Hristos Mântuitorul nostru nu înseamnă numai a imita, a împlini cu fidelitate poruncile Lui ca pe nişte precepte morale care în mod miraculos trebuie să ne ducă la anumite rezultate precise, ci a petrece într-o continuă prezenţă a lui Dumnezeu în noi şi a noastră înaintea Lui, dacă se poate în El. Împlinirea poruncilor îl duce pe tânărul bogat până la Hristos, îl duce până la Viaţă, dar nu poate să-l aşeze în Ea; mai lipseşte ceva: conştiinţa unicei apartenenţe, a singurei realităţi a vieţii noastre, Dumnezeu. Dacă dreapta socotinţă îl întoarce mereu pe om cu faţa către Dumnezeu, chiar şi când se află în relaţie cu cele create, conştiinţa existenţei lui Dumnezeu şi a existenţei omului prin El îl menţine alipit de Acesta. Cuvintele Arhanghelului […]
Pentru a putea împărtăşi împreună câteva gânduri şi despre misiunea mânăstirii în lume şi implicarea ei în pastoraţie, ar trebui mai întâi să identificăm locul monahismului în viaţa Bisericii. Ca şi parohia, mânăstirea a apărut în forma cunoscută tot ca o manifestare a nevoii de trăire religioasă, până la cele mai înalte precepte ale Evangheliei. Principala îndeletnicire a monahului este de a trăi după Evanghelie, după Dumnezeu şi cu Dumnezeu. Nu înseamnă că numai monahul este preocupat de împlinirea cuvântului lui Dumnezeu, dar aş putea spune că numai el este perceput ca atare, pentru că îi auzim adeseori pe credincioşii prea puţin preocupaţi de viaţa religioasă adresându-se celor râvnitori: „Te porţi ca un călugăr”. Astfel putem înţelege că mânăstirea este o comunitate de credincioşi grupaţi în jurul Bisericii şi călăuziţi de Evanghelie, având ca preocupare principală viaţa liturgică şi comuniunea cu Dumnezeu. Rugăciunea Mântuitorului adresată Tatălui: „Nu mă rog să-i […]
M-am gândit să vă vorbesc despre neîncetata rugăciune. Sigur că este un titlu foarte pretenţios. Poate mai pretenţios ar fi fost dacă aş fi numit-o rugăciunea neîncetată, pentru că rugăciunea neîncetată se referă strict la o anumită parte, la o anumită formă a rugăciunii, şi anume la rugăciunea inimii, la rugăciunea lui Iisus, la experienţa mistică a Duhului Sfânt, la ultimele trepte, dacă putem numi ultimele trepte cunoscute de noi, pentru că altfel treptele continuă în infinitatea cunoaşterii lui Dumnezeu, ultimele trepte cunoscute de noi prin experienţa marilor Părinţi, în urcuşul de îndumnezeire a omului. Din început vreau să subliniez că nu mă refer la această rugăciune în mod special, chiar dacă o s-o amintesc, pentru că e prea pretenţioasă, atât pentru mine ca să vă vorbesc, cât şi – dacă-mi permiteţi s-o spun – pentru dumneavoastră care mă ascultaţi. Pentru mine pentru că nu am experienţa acelei rugăciuni, chiar […]
Toată lucrarea care devine rugăciune trebuie să aibă la temelia ei aşezarea, liniştirea omului în Dumnezeu. “Opriţi-vă (liniştiţi-vă) şi cunoaşteţi că Eu sunt Domnul”(Ps 45, 10). Mai înainte de a începe lucrarea duhovnicească, trebuie să înceteze căderea. Cuvintele Arhanghelului Mihail, care au oprit căderea îngerilor, răsună şi pentru noi ca temelie a oricărei lucrări: “Să stăm bine…”. Parafrazând parcă cuvintele Mântuitorului, Sfântul Antonie cel Mare va zice: “Cel ce bate bucata de fier, întâi socoteşte cu mintea ce va să facă: seceră, cuţit sau topor?…”(Patericul, Antonie 37). Experienţa tragică a căderii îngerilor, continuată de Adam, nu încetează până în zilele noastre. Acest neastâmpăr înseamnă nu altceva decât întoarcerea omului de la faţa lui Dumnezeu spre propriile judecăţi, spre propria-i voinţă. Nu faptele îl vor duce pe om la cădere, aruncându-l în afara lui Dumnezeu – de cele mai multe ori, omul nici nu ajunge la adevărata faptă -, ci lipsa […]
Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie 2020): Vecernia, Utrenia, Sfânta Liturghie şi predica Părintelui Ioan. La strană: Grupul psaltic Anton Pann.
Şi iarăşi mă grăbesc spre Legământul cel Nou, căci, vorbind multe despre ape, nu ştiu de unde am însetat şi, înotând în apele celui de faţă, iarăşi însetez. Dar îmi voi aduce aminte de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care propovăduieşte în Evanghelii şi spune: „De însetează cineva, să vină la Mine şi să bea; căci cel ce crede în Mine, precum a zis Scriptura, râuri de apă vie vor curge din pântecele lui” (In 7, 37-38).
Întâlnire duhovnicească cu Părintele Ioan: „Calea de la omul firesc la omul duhovnicesc” - Oradea, 28 decembrie 2019 (video)
Hristos este acum în trup! Veseliți-vă de aceasta, cu cutremur și cu bucurie: una, din pricina păcatului, alta, din pricina nădejdii. Hristos este acum din Fecioară! Femeilor, faceți-vă ca fecioarele, ca să vă faceți și voi maici ale lui Hristos! Cine nu se închină acum celui care a fost de la început și cine nu mărește pe cel care se naște acum?
Premierea câştigătorilor concursului de creaţie grafică: „Memorabilitatea artei sacre prin ochi de copil" - 14 decembrie 2019 (video).
„Nu putem face nimic împotriva adevărului. Chiar cei care i se împotrivesc, îi slujesc.” (Alexandru Mironescu) ———————– (Propunere de lectură: Alexandru Mironescu, “Admirabila tăcere. Jurnal”, vol. I, Editura Eikon) Unul dintre mărturisitorii autentici ai credinței, pe care neamul nostru i-a dat în veacul trecut, este Alexandru Mironescu. Personalitate complexă, el este autorul unui opere bogate, care cuprinde, între altele, un jurnal în două volume. Primul volum a apărul la editura Eikon, sub îngrijirea lui Marius Vasileanu, și se intitulează: Admirabila tăcere. Jurnal (2 iulie 1967-29 septembrie 1968). Născut în anul 1903, Mironescu a fost profesor universitar, doctor în chimie la Sorbona și doctor în filosofie la Universitatea București. Pe lângă aceasta, a fost cercetător științific și scriitor, dar mai presus de toate un om profund ancorat în spiritualitatea Bisericii noastre. Așa cum singur mărturisește, momentul de cotitură al vieții sale a fost atunci când a conștientizat că Dumnezeu există și […]
„Mai puternică decât durerea e îmbrățișarea lui Dumnezeu” (Maica Siluana) —————————- (Propunere de lectură: Maica Siluana, “Cuvinte nerisipite”, Editura Lumea Credinței, 2020) 77 de pagini. Despre post, durere, moarte. Și ÎNVIERE. Calea de a trece prin toate până la cea din urmă: isihasmul. Iar lumina de pe cale: Filocalia. Alergăm prin viață. Avem atâtea de făcut pentru a avea. Dar nu avem timp SĂ FIM. Nici nu mai știm, dacă am știut vreodată, ce înseamnă aceasta. În fiecare zi ne cuprinde umbra durerii. E atâta moarte în tot ceea ce ne înconjoară. De ce să nu postim, atunci, de tot ceea ce ne risipește, de tot ceea ce ne desparte de Domnul? De ce să nu tăcem adânc, așezându-ne pe marginea zdrențuită a inimii și să nu ascultăm? Dorul din noi. Vocea lui Dumnezeu, ecoul ei din cuvintele Sfinților și oglindirea lor în trăirea Maicii Siluana. Căci nu o carte […]
„De aceea şi noi, fraţilor, auzind de aceste negrăite taine ale Înălţării Domnului şi de darurile cele mari pe care ni le-a făcut suindu-Se la cer, să ne bucurăm duhovniceşte. Să-I mulţumim apoi cu nespusă recunoştinţă, să ne străduim din răsputeri să mergem pe calea deschisă de Dânsul şi să ne lăsăm atraşi de El. Şi necontenit să ne pregătim pentru înălţarea noastră la cer, ca să fim de-a pururi împreună cu El, întru bucuria pe care ne-a gătit-o Domnul nostru.” (Părintele Petroniu Tănase)——————————————————- (Propunere de lectură: “Cele mai frumoase predici. Înălțarea Domnului”, Editura Lumea Credinței) Există mai multe modalități de a ne pregăti pentru un praznic și una din ele constă în a lectura texte patristice care să ne ajute să aprofundăm apoi, prin participarea la Sfintele Slujbe, imnografia sărbătorii respective. Aș adăuga aici și parcurgerea “celor mai frumoase predici”, antologii omiletice pe care în ultimii ani ni le-a […]
„Toată ființa – Părintelui Porfirie -, sufletul, trupul și inima pulsau într-o neîncetată căutare a lui Dumnezeu în toate. Petrecerea sa a fost un strigăt mut: «Iubiți-L pe Dumnezeu și nu alegeți nimic în afară de dragostea Sa!»…” ——————————————————————— (Propunere de lectură: Sf. Porfirie Kavsokalivitul, “Vă iubesc și mă rog pentru toți”, Editura Sophia, 2021) Aghiografia contemporană frecventează îndeosebi genul mărturiilor aduse de către cei care, într-un fel sau altul, au cunoscut un Sfânt. Aceste mărturii însă doar întregesc icoana Sfântului, făcând obiectul dosarului aghiografic în continuă dezvoltare. Noul volum de mărturii editat de Chilia atonită a Sfinţilor Teodori (Karyes), tradus în limba română de Părintele Gabriel Mândrilă, aduce înaintea noastră 54 de mărturii (capitole) semnate de persoane din toate categoriile sociale: preoţi, monahi, monahii, politicieni, matematicieni, medici, învăţători, educatoare, ingineri, avocaţi, librari, brutari, agronomi, teologi, arhitecţi etc. De altminteri, toţi aceştia afirmă sau confirmă darul înaintevederii Sfântului Porfirie. Titlul […]
“Sã luaţi aminte la toate; sã aveţi dragoste între voi, deoarece dragostea acoperă mulţime de păcate, şi din dragoste pentru noi S-a răstignit Domnul nostru Iisus Hristos. Dacă avem dragoste între noi, atunci suntem fii ai lui Dumnezeu.” (Sfântul Iacov Tsalikis) ———————————————————————– (Propunere de lectură: Mitropolitul Pavel, “Omul care nu este smerit nu poate iubi”, Editura Doxologia, 2020) Chipul blândului, smeritului, ascultătorului Părinte Iacov, care de mic copil vorbea cu Sfinții și tămăduia oameni și animale din satul său, nu poate fi cuprins în câteva rânduri și nici măcar în cele câteva cărți care s-au scris până acum despre el, unele traduse și la noi. Cumva a rămas în umbra altor mari Părinți contemporani ai Greciei, fiind mai puțin cunoscut decât Sfântul Paisie Aghioritul sau Sfântul Porfirie Kavsokalivitul. Este însă imposibil ca, oricât de puțin ai afla despre el, să nu te pătrundă până în inimă și să nu-ți rămână […]
“Fără de smerenie, nici o virtute nu poate exista. Roagă-te și Domnul îți va da ție rugăciune. Dacă vei căpăta deprindere în rugăciune, nu lăsa ceasurile să treacă fără sa te rogi. Căci astfel vremea ei se duce și trec anii în chip nefolositor.” (Părintele Ioan de la Valaam)——————————————————————- (Propunere de lectură: “Părinţii de la Valaam – Despre rugăciune”, Editura Sophia, 2020) Orice carte având ca tematică rugăciunea este fără îndoială asemeni unei ape limpezi şi proaspete care atrage spre ea pe tot creştinul adevărat ce urmăreşte cu asiduitate să-şi astâmpere setea sufletească. Asta deoarece ştim că „rugăciunea ţine lumea”, prin urmare ea îl păstrează viu şi viguros atât la exterior, cât mai ales în interior pe fiecare credincios în parte. Această adevărată apă vie care e rugăciunea pentru orice mădular al Bisericii ne este adusă în pragul inimilor de câţiva renumiţi părinţi ai Mânăstirii Valaam, una dintre cele mai […]
“Cât despre mine, atât cât voi trăi şi voi respira şi voi avea cugetul nevătămat, nu voi înceta niciodată, mai ales în vremea acelor preaslăvite zile (pascale), să slăvesc cu evlavie pe Hristosul meu, să descriu cu iubire natura şi să zugrăvesc cu duioşie obiceiurile creştine autentice” (A. Papadiamantis)———————————————————————– (Propunere de lectură: Alexandros Papadiamantis, “Povestiri de Paşti”, Editura Sophia, 2021) Autorul acestor scurte povestiri este mai puţin cunoscut la noi, poate şi datorită dificultăţilor de traducere a scrierilor sale, alcătuite printr-o măiestrită îmbinare între katharevousa, forma pură a limbii greceşti, folosită mai ales de erudiţi, şi dialectul local în care se exprimă majoritatea personajelor de sorginte rurală. Cert este că stilul său nu doar denotă o muzicalitate firească pentru acest scriitor care întreaga sa viaţă a cântat ca protopsalt în mai multe biserici, ci este caracterizat de un limbaj bisericesc viu, cu expresii preluate din imnografie şi integrate organic chiar […]
“Fiul meu, Hristos nu a tras pe nimeni lângă El cu forţa. ‘Cine vrea, să Mă urmeze!’ Nu au făcut asta nici Apostolii şi cu atât mai puţin noi, care suntem foarte mici în comparaţie cu ei (…) Totuşi îţi dau un sfat, o povaţă părintească, dacă vrei, nu doar pentru aici, ci pentru oriunde vei merge şi orice vei face în viaţă. Ascultă deci un cuvânt care nu e rod al înţelepciunii mele, ci al unui bătrân luminat: Dacă vezi lucrurile cu ochii unei albine, pe toate le vei vedea ca mierea. Dacă însă le vezi cu ochi de muscă, pe toate le vei vedea murdare.”———————————————————————– (Propunere de lectură: Vasilis G. Frangopulos, “O muscă în Sfântul Munte”, Editura Sophia, 2020) În pofida titlului derutant prin alăturarea a doi termeni ce par a se respinge reciproc, cartea “O muscă în Sfântul Munte” s-a dovedit a fi o lucrare aparte de […]
Importanţa paternităţii duhovniceşti în Biserica Ortodoxă şi mai ales în monahism se fundamentează pe relaţia dintre Dumnezeu-Tatăl şi Dumnezeu-Fiul, a cărei tainică manifestare adumbreşte şi hrăneşte această legătură esenţială a părintelui, care formează şi mijloceşte, cu ucenicul care se lasă modelat până la asemănarea cu modelul său hristic. Implicând o participare totală, o dăruire până la jertfă, finalitatea nu constă pur şi simplu într-o acumulare de învăţături sau o deprindere de bune practici, ci în atingerea „stării bărbatului desăvârşit”, a „măsurii vârstei deplinătăţii lui Hristos” (Ef. 4, 13). Cât de complex şi dificil trebuie să fie acest proces de formare, dar, în acelaşi timp, şi cât de asumat, de intim şi chiar afabil, o spune Sfântul Apostol Pavel, mărturisind că suferă „durerile naşterii până ce Hristos va lua chip” în cei pe care-i numeşte „copiii” săi (Ga 4, 19). Această harismă a continuat să fie lucrătoare de-a lungul întregii istorii […]
♦Jurnal – Arhim. Sofian Boghiu, Editura Bizantină, Bucureşti, 2019 Semnalăm o apariţie editorială de excepţie, surprinzătoare, Jurnalul Părintelui Sofian Boghiu, care vine să completeze literatura memorialistică monahală publicată la noi, reprezentată până acum doar prin câteva volume, între care ar merita amintite Memoriile Mitropolitului Bartolomeu, Jurnalul fericirii al Părintelui Nicolae Steinhard, De la moarte la viaţă – roman autobiografic scris de Părintele Paulin Lecca. Poate că, în primul rând, ar trebui să reliefăm motivaţia acestui jurnal. Cu alte cuvinte, ce folos aduce un jurnal celui care îl scrie? Care este scopul consemnării gândurilor intime şi al întâmplărilor particulare prin care trece un om? În general, jurnalul se scrie fie pentru a lăsa posterităţii ceva din personalitatea autorului, fie pentru ca acesta să-şi ordoneze şi să-şi analizeze gândurile şi trăirile. În cazul Părintelui Sofian, prima motivaţie este exclusă din start, fiindcă un monah adevărat, cum prin excelenţă a fost dânsul, tăcut, […]
♦Bucuria credinței. Părintele Episcop Vasile Flueraș la 70 de ani, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2018 Acest volum dedicat Preasfințitului Părinte Vasile Someșanul, cu prilejul împlinirii a 70 de ani, reprezintă, desigur, în primul rând un omagiu adus unei alese personalități bisericești, dar, lecturându-l, descoperim că este mai mult decât atât, și anume un dar pe care de fapt Preasfințitul îl face fiilor săi duhovnicești și tuturor celor care vor citi cartea, lăsându-se descoperit și portretizat, el, care întotdeauna căuta discreția și smerenia. Și o face cu aceeași iubire și aceeași ascultare care l-au caracterizat de-a lungul întregii sale vieți, urmărind un singur lucru: așezarea în voia lui Dumnezeu. Chiar dacă mulți din cei care l-au cunoscut declară că e foarte greu să scrie despre dânsul, fiindcă a scrie despre sfinți e ca și cum ai încerca să pătrunzi o taină cu mintea omenească, totuși fiecare reușește să găsească o modalitate de […]
♦Daniel Turcea, Cântarea treptelor, Editura Eikon, Cluj-Napoca „Scrie ca în faţa lui Dumnezeu!” Acest sfat pe care poetul rus Aleksandr Blok l-a dat tinerei poete Ana Ahmatova şi care este inspirat, desigur, nu doar din versul psalmistului David: „Văzut-am mai înainte pe Domnul înaintea mea pururea” (Ps 15, 8), ci şi din înţelepciunea şi experienţa Sfinţilor Părinţi, cred că este definitoriu pentru literatura creştină. Aşa îl văd eu pe Daniel Turcea: stând cu frică şi cutremur înaintea lui Dumnezeu, cu sufletul topit de văpaia blândă a iubirii Lui, dorind în acelaşi timp să moară şi să trăiască. Să moară pentru a intra în frumuseţea de negrăit a vieţii veşnice şi să trăiască pentru a mărturisi tuturor, mai ales confraţilor săi poeţi, că se poate muri „spre viaţă”, „pentru a fi pururea vii”. M-am întrebat adesea de ce Daniel Turcea a continuat să scrie versuri după ce căutările sale spirituale au […]
♦Sfântul Mărturisitor Gavriil Georgianul, cel nebun întru Hristos (1929-1995), Editura Iona, Bucureşti, 2015 „Ne-a vizitat dragostea”, obişnuia să spună Părintele Gavriil unora din cei care îl căutau. Altora, care îl întrebau cum se vor mântui oamenii în vremurile din urmă, le răspundea: „Prin fapte bune şi prin dragoste”. Plin de daruri dumnezeieşti încă din copilărie, deşi crescut într-o familie şi într-un mediu ostile credinţei, Părintele Gavriil a fost un vas ales al harului, pe care a ştiut să-l păstreze şi să-l înmulţească prin numeroase osteneli ascetice, prin fapte de milostenie duse până la jertfa de sine şi prin asumarea nebuniei întru Hristos. A trăit între anii 1929 şi 1995 în Georgia sovietică. Ca toţi mărturisitorii acelor vremuri de prigoană, şi el a fost arestat, bătut şi în cele din urmă declarat bolnav psihic. Prin acest diagnostic, autorităţile comuniste au vrut să-i pună o pecete de necinste pe viaţa lui curată […]
♦Stareţa Macrina Vassopoulos, Cuvinte din inimă, Editura Evanghelismos, Bucureşti, 2015 – Traducere de Ieroschim. Ştefan Nuţescu A fi monah înseamnă a iubi osteneala, într-o „necontenită silire a firii” (Sf. Ioan Scărarul): osteneală în rugăciune, osteneală în muncă, osteneală şi jertfă în relaţiile cu oamenii. Monahul nu are linişte zi şi noapte, până ce nu află liniştea cea dumnezeiească. El lucrează chiar şi când pare a se odihni, căci mintea şi inima lui nici o clipă nu se opresc din a-L căuta pe Dumnezeu. Iată portretul, în linii mari, al unui monah din cei de demult. Totuşi, în aceste rânduri am vrut să schiţez un chip monahal de secol XX, care, e adevărat, pentru generaţia noastră face parte dintr-o altă epocă. Şi nu chipul aspru al unui bărbat, ci acela delicat al unei femei care, dând dovadă de multă bărbăţie, s-a luptat cu slăbiciunile şi neputinţele ei nu ca să dobândească […]
Apărător înflăcărat al adevărului lui Dumnezeu, Marele Sfânt Nicolae a fost pururea neînfricat întru apărarea dreptăţii printre oameni. În două rânduri el a mântuit trei bărbaţi de la condamnarea nedreaptă la moarte. Milostiv, credincios şi iubitor de dreptate, el a umblat prin mijlocul poporului ca un înger al lui Dumnezeu. El a fost socotit sfânt de popor chiar din timpul vieţii lui şi chiar din timpul vieţii lui oamenii chemau cu credinţă numele lui întru necazuri şi se mântuiau.
Înmormântarea Maicii Proinstareţe Filoteia Potcoavă - Mânăstirea Ţigăneşti, 25 noiembrie 2019 (video).
Conferinţa „Maica Domnului în limbajul bisericesc românesc” - Prof. Dr. Octavian Gordon, 12 august 2019 (video).
Conferinţa „Limbajul bisericesc între înţelesul tainic şi neînţelesul lumii” - Prof. Dr. Octavian Gordon, 11 august 2019 (video).
Lansarea cărţii „Antilogos” de Pr. Prof. Constantin Coman. Invitaţi: Pr. Prof. Constantin Coman, Costion Nicolescu, Pr. Prof. Mihai Himcinschi - 7 august 2019 (video).
Conferinţa „Taina Fecioarei Maria în viaţa Bisericii” - Pr. Prof. Ioan Bizău, 4 august 2019 (video),
Hramul mânăstirii noastre: Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul - 24 iunie 2019. A participat Preasfinţitul Vasile Someşanul (video).
Părinţii Bisericii sunt cinstiţi şi cunoscuţi ca mari luminători care ne descoperă în chip liturgic că „lumina lui Hristos luminează tuturor”. Apropiindu-te de ei, afli oferirea firească a adevărului care eliberează.
Nu puteam coborî mai jos decât am coborât. Nu era cu putinţă să urce firea omenească mai sus decât a înălţat-o. Orice am face, nu mai putem să ne despărţim de El. Am săvârşit nedreptate, atât cât ne-a fost cu putinţă. El ne-a făcut nouă un bine cum nu se mai face: „Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul său să şi-l pună pentru prietenii săi” (In 15, 13).
Moarte și înviere în duh Părintele Constantin Galeriu În moartea fizică, adică în despărțirea sufletului de trup, moare păcatul? Aici e întrebarea capitală. Moare? Nu moare. Ca dovadă, atunci n-ar mai fi iad. Și pentru că Dumnezeu a rânduit precis să-l salveze pe om, îngăduind moartea ca prin moarte să moară răul, trebuie atunci ca păcatul să fie omorât în duh. Aici și acum; așa cum la Botez citim, după cuvântul Sfântului Pavel, că trebuie să fim morți față de păcat și vii întru Hristos Iisus, Domnul nostru.(…) Și atunci noi credem și trebuie să mărturisim că nouă ne este dată biruirea morții, dar aici și acum, în omorârea păcatului, prin metanoia, în taina pocăinței, a întoarcerii la Dumnezeu, Care Își arată fața. Repet, aceasta e problema capitală: a omorî răul aici. Starea aceasta de jertfă, aceasta-i propriu-zis starea autentică a legăturii noastre cu Dumnezeu. Mântuitorul, în jertfa de pe […]
Eu nu citesc cărți distopice. De ce? Pentru simplul fapt că nu cred în asemenea incursiuni într-un viitor afectat de dezastre. Distopia construiește imaginea unei lumi degradate. O civilizație mohorâtă, o lume cenușie (aproape neagră) în care credința, dragostea și mai ales nădejdea sunt infracțiuni grave, pedepsite cu moartea. Într-o lume acromatică, culoarea înseamnă viață, însă permis este doar griul. În acest gri de plumb lipsește esențial Dumnezeu și purtarea Sa de grijă. În creație lipsește tocmai Creatorul ei, iar omul, marele uzurpator, distruge și se autodistruge. Cu toate acestea, în „Făuritoarea de albastru”, Lois Lowry descrie arhitectura unei lumi distopice pornite pe un drum al restaurării. Principiul fondator de la care pornește autoarea este afirmația dostoievskiană că „frumusețea va salva (va mântui) lumea” („Idiotul”). Mai mult, Lois Lowry în demersul ei culege discret flori multe din grădina Sfintelor Scripturi și alcătuiește un buchet biblic impresionant, livrându-l ca pe o […]
♦Das heutige Gleichnis aus dem Evangelium ist sehr komplex, vor allem wegen der Art und Weise, wie die Beziehung des Menschen zu Gott ausgedrückt wird – eine Beziehung, die auf einem einzigen Prinzip beruht, nämlich dass Gott alles tut. Gott ist derjenige, der vergibt, der barmherzig ist und der uns bis zum Ende liebt. Das Problem, das uns bleibt, ist, seine Güte zu erkennen und mit Hoffnung und Vertrauen auf diese Güte zu ihm zu kommen; auch die Liebe zu erkennen, die Christus zur Welt hat, und ihn in der Vergebung zu erkennen, die er durch sein Opfer der ganzen Welt schenkt, damit uns der Vater vergibt. Indem Christus für unsere Sünden bezahlt, lässt er auch dem Bösen Gerechtigkeit widerfahren. ♦Aber was bedeutet diese Erkenntnis und was ist ihr Ergebnis? Zunächst vertrauen wir darauf, dass wir zu Christus kommen, wissend, dass er uns vergibt, wie viel wir auch immer gefehlt […]
CUMINȚENIE DE PĂRINTE Părintele Ioan Cojanu Adeseori părintele nostru, Preasfinţitul Vasile, spune, încheindu-şi sfaturile adresate nouă: „Să fiţi cuminţi!” Şi atunci când nu se aud, atitudinea sa rosteşte aceste cuvinte. Dacă, pe bună dreptate, evităm să-l numim sfânt pe un om în viaţă, în cuvântul „cuminte” putem aduna, ca într-un potir, toată frumuseţea dumnezeiască revărsată de Hristos, prin Duhul Sfânt, peste om. În mod fericit, în limba noastră, „cuminte”, cuvânt compus, descrie un om ce are minte, înţelepciune, raţiune. Pentru creştini, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel – „Noi avem gândul lui Hristos” (1 Corinteni 2, 16) – mintea, raţiunea, nu poate fi alta decât Însuşi Hristos, Chipul Tatălui, Cuvântul şi Raţiunea lui Dumnezeu. Puterea chipului lui Dumnezeu în om este capacitatea acestuia de a alege, într-o libertate înfricoşătoare, Cuvântul, Raţiunea divină, gândul lui Hristos. Această alegere deschide omului drumul spre asemănarea cu Tatăl. După modelul hristic, cea mai înaltă chemare […]
Sfântul Vasile cel Mare Omilie la Sfânta Naștere a lui Hristos (fragment) Dumnezeu pe pământ, Dumnezeu întru oameni, nu prin foc şi trâmbiţă, nici pe munte fumegând, nici prin negură şi vijelie înspăimântând sufletele legiuitorilor celor ce-L ascultau, ci prin trup, blând şi binevoitor vorbind celor de un neam cu El. Dumnezeu [S-a arătat] în trup, nu lucrând din vreme în vreme, precum în proroci, ci unindu-Se cu firea omenească, pe care și-a făcut-o cu totul a Sa şi, prin înrudirea trupului Său cu noi, aducând iarăşi la Sine toată omenirea. Aşadar, zice, cum printr-unul a venit la toţi luminarea? În ce chip [este] Dumnezeirea în trup? Ca focul în fier; nu prin strămutare, ci prin împărtăşire. Căci focul nu iese din sine alergând spre fier, ci, rămânând în sine, îi împărtăşeşte acestuia puterea sa; nici nu se micşorează din pricina împărtăşirii, ci îl umple cu totul pe cel ce […]
♦MICI COLINDĂTORI LA MÂNĂSTIRE – 21 DECEMBRIE 2025 ♦CORUL COLEGIULUI NAȚIONAL MILITAR „MIHAI VITEAZUL” COLINDÂND LA MÂNĂSTIRE – 19 DECEMBRIE 2025 ♦COLINDE INTERPRETATE DE GRUPUL „LUMINIȚE” AL LICEULUI DE ARTE „REGINA MARIA” DIN ALBA IULIA – 17 DECEMBRIE 2025 ♦GRUPUL PSALTIC „MARTYRIA” COLINDÂND LA MÂNĂSTIRE – 15 DECEMBRIE 2025 ♦PARTENERIAT EDUCAŢIONAL CU ŞCOALA GIMNAZIALĂ „CONSTANTIN BRÂNCUŞI” DIN CLUJ-NAPOCA – 15 DECEMBRIE 2025 ♦PĂRINTELE IOAN: CONFERINȚA „DRUMEŢUL” – BRAŞOV, 2 DECEMBRIE 2025 ♦PARASTASUL PENTRU PĂRINTELE GAVRIIL MIHOLCA – MÂNĂSTIREA NICULA, 1 OCTOMBRIE 2025 ♦PR. PROF. VASILE MIHOC: CONFERINȚA „ASPECTE DIN VIAȚA MAICII DOMNULUI” – 15 AUGUST 2025 ♦SILVIU MAN: CONFERINȚA „SPOVEDANIA UNUI (NEO)ȚĂRAN DIN ERA DIGITALĂ” – 12 AUGUST 2025 ♦REMUS RĂDULESCU: CONFERINȚA „CUM SĂ FII CREDIBIL CÂND VOBEȘTI DESPRE DUMNEZEU” – 10 AUGUST 2025 ♦REMUS RĂDULESCU: TÂLCUIRE LA EVANGHELIA DUMINICII A IX-A DUPĂ RUSALII (UMBLAREA PE MARE ȘI POTOLIREA FURTUNII) – 10 AUGUST 2025 ♦PĂRINTELE IOAN PINTEA: CONFERINȚA „NICOLAE STEINHARDT. […]
Invitat: Părintele Ioan Cojanu Moderator: Pr. Prof. Ovidiu Moceanu // Organizator: Librăria “Epifania” Braşov // Cântă un grup de elevi de la Liceul de Arte “Regina Maria” din Alba Iulia
CRUCEA – REPER CREŞTIN AL ISTORIEI ROMÂNILOR, TRANSPUS ÎN ARTĂ Există multiple căi prin care un popor se poate exprima pe sine. A-şi expune idealurile, a-şi etala fără rezerve identitatea naţională ca răspuns la procesul agresiv de globalizare, a-şi proba ospitalitatea în raporturile cu cetăţenii străini, a-şi făuri o cultură cu piloni durabili, a-şi face rodnic pământul pe care înaintaşii l-au apărat în bătălii cu preţul vieţii, a-şi conserva graiul şi portul sunt doar câteva dintre ele. A trăi, însă, neîntrerupt de-a lungul timpului sub semnul Sfintei Cruci cred că reprezintă chintesenţa tuturor căilor prin care un neam se destăinuie lumii prin ce are mai valoros în patrimoniul lui spiritual – credinţa în Dumnezeu. Tocmai acest aspect l-a adus în prim-plan vernisajul expoziţiei „Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani”, desfăşurat cu două zile înaintea datei de 1 Decembrie 2018, la Universitatea de Arhitectură […]
♦Părintele Petroniu de la Prodromu, Editura Bizantină, 2015 – Ediţie îngrijită de Preot Constantin Coman şi Costion Nicolescu „Părintele Petroniu a fost un om mare. A fost aspru cu sine şi cu alţii. Era nevoitor. Era tăcut. Avea rugăciunea.” (Părintele Iulian de la Prodromu) Aceste cuvinte atât de simple, dar care lasă să se întrevadă taina vieţii Părintelui Petroniu, constituie începutul unui amplu volum dedicat în întregime marelui nevoitor român de la Schitul Prodromu din Muntele Athos, publicat anul acesta de Editura Bizantină, în seria „Duhovnici români contemporani”. Cine a fost Părintele Petroniu? Iată mai întâi câteva date biografice, redate succint: S-a născut în localitatea Fărcaşa din judeţul Neamţ, la data de 23 mai 1916, într-o familie de ţărani, fiind al şaptelea din cei opt copii. La vârsta de 14 ani a intrat frate la Mânăstirea Neamţ. A studiat apoi la seminariile monahale de la Cernica şi Bucureşti. În 1946 […]
Conferinţa „Crucea, axa satului românesc” Sibiu, 7 mai 2018 conferinţă organizată de Asociația Eleon și partenerii săi, în cadrul expoziției „Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani” Invitați: Pr. Prof. Constantin Necula și Mirela Creţu Moderator: Pr. George Piţ
Conferinţa „Dacă nu S-ar fi coborât, nu S-ar fi înălţat” Biserica Şerban Vodă – Bucureşti, 11 martie 2018 Invitați: Părintele Ioan Cojanu și Costion Nicolescu Moderator: Stelian Gomboş
Despre Sfânta Cruce și expoziția „Crucea” Emisiunea „Universul credinței” – TVR1 Invitați: Părintele Ioan Cojanu și Costion Nicolescu Realizator: Răzvan Bucuroiu Duminica Sfintei Cruci, 11 martie 2018
CUVÂNTUL CRUCII conferinţă organizată de Asociația Eleon și partenerii săi, în cadrul expoziției „Crucea, de la comunitate la comuniune. 100 de cruci la 100 de ani” Invitați: Pr. Prof. Dr. Constantin Coman și Cercet. șt. Dr. Bogdan Tătaru-Cazaban Moderator: Costion Nicolescu Iași, 25 februarie 2018
♦Chiar dacă Hristos Dumnezeu lucrează şi asupra naturii, asupra întregii creaţii, totuşi trebuie să ştim nu numai că lucrarea Lui începe cu sufletul omului, dar este condiţionată de prezenţa Lui în suflet. Aşa încât omul trebuie să-L caute pe Dumnezeu în inima lui, în primul rând, să vadă cum poate să aibă o relaţie cu El şi ce înseamnă Dumnezeu pentru el. Ca să înţeleagă toate acestea, trebuie să-şi dea seama cine este Dumnezeu. Iată, Evanghelia de astăzi ne prezintă acest lucru. Hristos este provocat de un învăţător de lege, un om care nu numai că ştia învăţătura religiei sale, dar era pus s-o predea altora. Mai mult, presupunem că ştia şi rostul ei. Totuşi, El vine la Hristos să-L întrebe un lucru foarte simplu: „Care este cea mai mare poruncă din Lege?” Hristos îi răspunde ca un elev conştiincios. Lucrurile sunt foarte simple şi el nu-L prinde în cuvânt. […]
♦Biserica ne cheamă să ne angajăm duhovniceşte în relația cu Dumnezeu, iar în acest demers putem observa cu uşurinţă că tot ceea ce ea ne pune înainte, adică slujbele din duminici, din sărbători și din fiecare zi, cuvântul lui Dumnezeu, care, prin Sfânta Evanghelie, tronează permanent pe masa Sfântului Altar, arătând că Hristos este prezent tot timpul în biserică şi ni Se împărtăşeşte prin Sfânta Evanghelie, totul are un singur scop – de a ne pregăti. Nu trece o sărbătoare, şi ne pregătim de altă sărbătoare. Deja evangheliile ce se citesc acum ne pregătesc de marele praznic al Învierii Domnului. Veţi zice că mai este mult, că urmează şi postul. Da, postul care ne pregăteşte şi el. Iar înainte de a începe acesta, Biserica ne pregătește să postim. Aşa încât întreaga noastră viaţă duhovnicească nu este altceva decât o pregătire pentru viaţa veşnică, dar pregătirea este aşa de profundă, încât, […]
♦Prin misiunea pe care marele Proroc, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului Ioan a avut-o, de a-i pregăti pe oameni şi apoi de a-L arăta pe Hristos la Iordan, el s-a înălţat până la îndumnezeire, deoarece chiar Hristos-Dumnezeu a spus despre el: „Nu există om născut din femeie mai mare decât Ioan Botezătorul!” Hristos arată cât de mare este Ioan, dar mai subliniază ceva, şi anume că El nu este născut din femeie, ci din fecioară. Pentru că El era şi Om adevărat, şi Dumnezeu adevărat după fire. Această chemare a omului de a participa la lucrarea de mântuire este calea cea mai firească a îndumnezeirii. De aceea, întotdeauna după praznicele mari, noi îl sărbătorim în a doua zi pe cel implicat, denumind sărbătoarea „soborul” sfântului respectiv. Ce înseamnă deci Soborul Sfântului Ioan Botezătorul? Că şi noi suntem chemaţi la aceeaşi lucrare de mântuire, pe aceeaşi cale pe care a mers Ioan […]
CRUCEA MAICII DOMNULUI conferinţă susţinută de Părintele Ioan în cadrul unei Seri duhovniceşti organizate de A.S.C.O.R. Braşov şi Librăria “Epifania” Braşov în data de 6 decembrie 2017
Vernisajul expoziţiei CRUCEA, DE LA COMUNITATE LA COMUNIUNE 100 de cruci la 100 de ani Numele meu este Horaţiu Iovănaș și vă urez bun venit în numele Asociației Eleon, gazda dumneavoastră de astăzi. Cu sediul principal în Alba Iulia, asociația s-a constituit având ca obiective acordarea de asistență socială și sprijin persoanelor vârstnice şi celor aflate în dificultate, precum şi promovarea valorilor autentice atât în domeniul religios creştin ortodox, cât şi în plan cultural. În acest sens propunem astăzi, cum spunea Sfântul Apostol Pavel, „o binevestire, dar nu cu înțelepciunea cuvântului, ca să nu rămână zadarnică crucea lui Hristos”. De ce tema CRUCEA? Pentru că suntem un popor născut creștin, iar Crucea a însoțit neamul nostru de la început, a înfrumusețat straiele, obiectele, casele, intersecțiile, fântânile, bisericile și, în fine, cimitirele și viețile noastre. Ea este semn al iubirii, al jertfei, al smereniei, al drumului spre libertate și reînnoire de […]
Parteneriatul județean „SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ” În luna octombrie s-a încheiat, cu binecuvântarea Părintelui Stareț Ioan Cojanu, un proiect de parteneriat interjudețean cu titlul „SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ”. Instituțiile implicate în proiect sunt Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” din Cluj-Napoca și Liceul de Arte ,,Regina Maria” din Alba-Iulia, având ca partener Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia. Proiectul a primit avizul favorabil al Inspectoratului Județean Cluj. Activitățile propuse se vor derula pe parcursul a doi ani școlari (septembrie 2017 – iunie 2019). Prezentul proiect își propune cultivarea interesului și a repectului față de tradițiile creștine specifice poporului român, dezvoltarea imaginației și creativității prin implicarea elevilor în elaborarea anumitor lucrări plastice, coregrafice, muzicale. În data de 6 noiembrie, Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” a fost gazda primei întâlniri dintre elevii claselor a VIII-a ai școlii și elevii claselor a VII-a ai Liceului de Arte. Activitatea denumită „Armonii serafice” s-a desfășurat în Capela Școlii „Constantin Brâncuși”. Momentul […]
Părintele Gavriil de la Nicula: „Caută să trăieşti permanent prezenţa lui Dumnezeu înaintea ta!” Cuvânt rostit de Părintele Ioan în data de 29 septembrie 2017, cu prilejul comemorării trecerii la Domnul a Părintelui Gavriil Miholca de la Mânăstirea Nicula (1943-1988). Zilele acestea am prăznuit trecerea la Domnul a unui părinte drag nouă, a părintelui nostru duhovnicesc, Părintele Gavriil Miholca. S-au împlinit 29 de ani de când Dumnezeu a socotit să-l mute mai aproape de El. Atunci noi nu am înţeles acest lucru, nu pentru că ar fi fost imposibil să înţelegem, ci pentru că ne era greu, gândindu-ne în primul rând la vârsta pe care o avea, 45 de ani, dar privindu-ne şi pe noi, care, din punct de vedere duhovnicesc, eram doar nişte copii. Aşa încât, cu cât trec anii, cu atât ne dăm seama că fiind acolo, la Domnul, comunicarea noastră cu Părintele Gavriil devine mai sigură, mai […]
SFÂNTUL NICOLAE Iubiţi părinţi şi fraţi, iubiţi credincioşi, astăzi – aflându-ne aproape la jumătatea postului – Biserica rânduieşte să fie cinstit unul dintre marii ei sfinţi, anume Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirelor Lichiei. Acest ierarh a ajuns la cinstirea pe care i-o oferă Biserica, şi nu numai. Deşi el a trăit cu mult înainte de schisma din Biserică, totuşi cinstirea lui în mod special se făcea în răsărit. Însă s-a extins cinstirea lui în toată lumea. Şi apusul îl cinsteşte pe Sfântul Ierarh Nicolae. Şi cei care nu cinstesc sfinţii au evlavie la Sfântul Ierarh Nicolae. Ba şi păgânii, auzind de el şi de viaţa lui, au o anumită cinstire pentru acesta. Sfântul Ierarh Nicolae este cunoscut în primul rând pentru viaţa lui simplă. El a încercat să înţeleagă Evanghelia pentru sine. Lucru foarte important de ştiut şi pentru noi. Pentru că, de cele mai multe ori, noi, preoţii, dar […]
LANSARE DE CARTE: PATERICUL MARE 23 iunie 2016 Participanţi: Pr. Prof. Dr. Constantin Coman (profesor de Noul Testament la Facultatea de Teologie din Bucureşti), Pr. Prof. Dr. Mihai Himcinschi (profesor de Misiologie şi decanul Facultăţii de Teologie din Alba Iulia), Pr. Lect. Dr. Lucian Colda (profesor de Patrologie la Facultatea de Teologie din Alba Iulia), Pr. Lect. Dr. Jan Nicolae (profesor de Catehetică la Facultatea de Teologie din Alba Iulia), Dl. Lect. Dr. Octavian Gordon (profesor de Greacă şi Latină la Facultatea de Teologie din Bucureşti şi Directorul Bibliotecii Naţionale a României), Părintele Dionisie (duhovnicul Mânăstirii Albac) şi Părintele Ioan (stareţul Mânăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia, gazda şi organizatorul evenimentului). „Dacă nu va spune omul în inima lui că eu singur şi Dumnezeu suntem în lumea aceasta, nu va avea odihnă” (Avva Alonie). Odihna este înţeleasă de obicei ca un repaus al trupului sau al sufletului, dar iată, […]
HRAMUL MÂNĂSTIRII NOASTRE: NAŞTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL 24 iunie 2016 A-L lăuda după vrednicie pe marele Proroc şi Înaintemergător al Domnului, pe Sfântul Ioan Botezătorul, nu stă în priceperea omului, aşa cum ne încredinţează troparul praznicului Naşterii sale. Însă a-l cinsti cu dragoste se poate, pe măsura credinţei şi râvnei fiecăruia, după cum au dovedit preoţii şi credincioşii care au venit la mânăstirea sa din Alba Iulia, mai de departe sau mai de aproape, ca să aducă slavă lui Dumnezeu şi să prăznuiască Naşterea Sfântului Ioan împreună cu monahii de aici, care şi-au predat întreaga viaţă lui Hristos prin mâinile cinstitului Său Înaintemergător. Fiecare hram al mânăstirii a fost un prilej special de întâlnire al celor care nu doar îl cinstesc pe Sfântul Ioan, ci îl şi urmează în râvnă şi nevoinţă. Anul acesta, cu arhiereasca binecuvântare a Înaltpreasfinţitului nostru Părinte Irineu, după săvârşirea slujbei Vecerniei Mari, a avut loc […]
Perioada Triodului – urcuş spre Înviere prin post, rugăciune şi spovedanie Postul cel Mare reprezintă o progresivă revenire a omului în sine, o trăire accentuată a vieții duhovnicești, o negare a fatalității morții, o răstignire a păcatului din noi și o nevoie de înviere cu Cel Răstignit și Înviat. Postul ne ajută să vedem lucrurile mai simplu și mai clar, să ne adâncim în noi înșine pentru a dărâma mândria și a ne rezidi pe temelia cea nouă, Iisus Hristos, în Duhul Sfânt, răspunzând chemării Tatălui. Protosinghelul Ioan Cojanu, starețul Mănăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia, ne-a împărtășit câteva din tainele acestui drum către adâncul din noi. Care este specificitatea Săptămânii Mari față de celelalte săptămâni ale Postului Sfintelor Paşti? În primele trei săptămâni ale perioadei Triodului, Biserica ne pregătește pentru Postul de 40 de zile, care la rândul său ne pregătește pentru Săptămâna Patimilor, ca să ne răstignim […]
Pr. Prof. Vasile Mihoc: Cuvânt la Duminica Sfinţilor Părinţi după trup ai Domnului 20 decembrie 2015
Monahismul şi viaţa de familie Cuvânt de învăţătură rostit de Părintele Ioan Cojanu la invitaţia tinerilor din A.S.C.O.R., în cadrul Taberei Naţionale Studenţeşti de la Schitul Găbud (metoc al Mânăstirii Oaşa), având ca temă “Părintele Profesor Ilie Moldovan – Evocări” – 2 mai 2015. Avem marea bucurie să-l avem pe părintele stareț de la Mânăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din Alba Iulia aici, în mijlocul nostru, și sper ca părintele să rămână cât mai mult timp și poate chiar pentru toată viața în sufletele noastre. Părintele ne va vorbi despre monahism. I-am propus noi tema, adică domeniul, zona. Și i-am propus părintelui și pentru că avem o relație cu dumnealui, și pentru că e mult mai avansat decât noi în cele călugărești. Și să nu credeți că ce ați văzut aici e totul. Monahismul e mult mai mult și pe cărările acestea mai înalte ale monahismului o să vă călăuzească, o […]
HRAMUL MÂNĂSTIRII NOASTRE: NAŞTEREA SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL 24 iunie 2015 Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu rugăciunile Sfântului Ioan Botezătorul, cu osteneala Înaltpreasfinţitului nostru Părinte Arhiepiscop Irineu şi a preoţilor, monahilor şi credincioşilor prezenţi, hramul mânăstirii noastre a fost prăznuit şi anul acesta prin săvârşirea Privegherii de toată noaptea, urmată de Taina Sfântului Maslu şi apoi de Sfânta Liturghie. Pelerinii au fost, ca de obicei, in număr mare, iar mulţi dintre ei au venit de departe (Cluj-Napoca, Sibiu, Curtea de Argeş), nevoindu-se din evlavie pentru Sfântul Ioan Botezătorul. Înaltpreasfinţitul Irineu a slujit Sfânta Liturghie, înconjurat de 25 preoţi şi 2 diaconi, în cadrul acesteia hirotonindu-l preot pe diaconul Dan Dumbravă, pentru parohia Ponor din Protopopiatul Aiud. „Mântuitorul Hristos a spus că cel ce se smereşte pe sine, acela se va înălţa. Omul smerit nu iubeşte vedetismul”, a afirmat Înaltul nostru Ierarh în cuvântul său de învăţătură, „nici publicitatea, este oarecum solitar, […]